Ideea unui imn naţional a apărut în prima parte a secolului al XIX-lea cu ocazia festivităţilor oficiale la care participau domnitorii români.
Celebrul căpitan Eduard Hübsch, părintele muzicii militare româneşti, a compus primul imn care a fost cântat vreme de 85 de ani.
Compozitorul a câştigat concursul pentru a desemna piesa ca imn al Principatelor Unite Române.
Din 1884 până în 1948, "Trăiască Regele" pe versuri de Vasile Alecsandri a înlocuit "Marşul" care a fost pe post de cântec solemn între 1862-1884.

Ascultă  "Trăiască Regele"

„Zdrobite cătuşe" a fost imnul naţional al României între 1948-1953, pe versuri de Aurel Baranga şi muzică de Matei Socor.
"Te slăvim, Românie!" caracterizează prietenia dintre Uniunea Sovietică şi ideologia leninistă, fiind imn naţional între anii 1953-1977.

Ascultă  "Te slăvim, Românie!"

A urmat „Trei culori" între 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.

Ascultă  „Trei culori"

„Deşteaptă-te române!" este din 1989, imnul de stat al României.

Ascultă  „Deşteaptă-te române!"

Versurile imnului naţional îi aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, ziarist şi traducător.
După unele surse, muzica imnului nu i-ar aparţine nici lui Anton Pann, nici lui George Ucenescu ci ar fi inspirată dintr-o veche melodie religioasă, “Din sânul mamei mele”.
Prima oară, poemului “Un răsunet” de Andrei Mureşanu, i s-a creat un aranjament muzical şi a fost cântat pe 29 iunie 1848 la Râmnicu Vâlcea.
Imediat după instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, "Deşteaptă-te, române!" ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea şi fredonarea lor fiind pedepsite cu închisoarea.
Imnul actual a fost instaurat pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.