Teritoriul pe care au trait geto-dacii era cam acelasi cu al Romaniei de astazi, dar in anumite perioade istorice a fost cu mult mai larg.
Numeroasele triburi trace din antichitate, care locuiau in sud-estul Europei, de la nord de Carpati pana in Asia Mica si din Panonia si Iliria pana in tinuturile de stepa din rasaritul scitic, se grupau in doua ramuri principale, despartite prin lantul Balcanilor (Haemus). Erau de o parte tracii de nord, care ocupau intreaga Romanie de azi, precum si largi spatii in jur, iar de alta tracii de sud, care locuiau in cuprinsul Bulgariei actuale, precum si pe coasta de nord a Marii Egee cu Stramtorile si partea de nord-vest a Anatoliei. Cele doua grupari trace au avut o evolutie diferita, ceea ce a dus la deosebiri regionale importante intre ele: pe cand Tracia de Sud avea sa devina, din punct de vedere cultural un focar de elenism, regiunile geto-dacice de la nord de Balcani, formand provinciile Moesia si Dacia, vor sfarsi prin a fi cu desavarsire romanizate.
Primul dintre conducatorii cunoscuti ai unei populatii din Dacia antica este Spargapeithes, pe care Herodot il pomeneste pe la inceputul sec. V i.e.n., ca rege al agatirsilor. "Parintele istoriei" ne lasa a intelege ca acest personaj a fost oarecum inrudit cu regii sciti, ceea ce, de altfel, se confirma si prin aspectul iranian al numelui sau. Se stie ca scitii, ca toate popoarele nomade din nordul Marii Negre si de dincolo de Caspica si ca medo-persii si partii, faceau parte din marele grup lingvistic al popoarelor numite conventional "iranieni".
Herodot ne mai informeaza ca Spargapeithes, regele agatirs, l-a ucis pe regele scit Ariapeithes, intinzandu-i o cursa probabil cu prilejul unui razboi. Si tot de la istoricul grec aflam ca, putin mai inainte, pe vremea marii expeditii persane a lui Darius I impotriva scitilor, de prin anul 512 i.e.n., agatirsii au refuzat sa le dea ajutor acestora, mentinandu-se neutri.
Din stirile pe care ni le ofera Herodot reiese ca agatirsii trebuie sa fi fost la origine o populatie iraniana, diferita intrucatva de sciti, care, invadand in secole mai vechi interiorul Transilvaniei, s-a statornicit acolo ca o clasa dominanta peste tracii nordici locali si a sfarsit prin a fi asimilata de catre acestia. In lumina acestor fapte, personalitatea lui Spargapeithes apare ca a unui dac localnic, a carui obarsie scito - iraniana, deja indepartata nu l-a impiedicat sa-si apere cu darzenie patria traca impotriva scitilor. Au existat si alti conducatori ai getilor care s-au distins in luptele pentru apararea pamantului lor, dar al caror nume, din pacate, nu este cunoscut.
This entry was posted
on duminică, august 30, 2009
at duminică, august 30, 2009
and is filed under
civilizatia dacica,
cultura dacica,
despre istoria romaniei,
istorie
. You can follow any responses to this entry through the
comments feed
.
Archivo del blog
-
▼
2009
(115)
- ► septembrie (1)
-
▼
august
(38)
- Operaţiunea Iaşi-Chişinău
- Antanta
- Istoria Timişoarei
- Ioan de Hunedoara
- Vlad al II-lea Dracul
- Vlad Ţepeş
- Independenta Romaniei
- Republica Moldova
- Cultura si Civilizatia Dacica
- 10 mai 1939
- Tratatul de la Bucureşti, 1918
- Tratatul de la Bucureşti,1812
- Tratatul de la Bucureşti, 1913
- Tratate ale României
- Tratatul de la Adrianopol
- Regulamentul Organic
- Originile românilor
- Republica Populară Română
- România socialistă
- Video-Aderarea-romaniei-pactul-tripartit
- Video-Istoria romaniei
- Video-România 8 octombrie 1878
- Video-Razboiul de independenta 1877-1878 [Pentu pa...
- Video-ARMATA Romana in PRIMUL RĂZBOI Mondial
- Video-Romania in primul razboi mondial, 1916-1919
- Video-Revolutia Romaneasca 1989
- Video-Imn Republica Socialista Romania
- Video-IMN ROMANIA
- Video-Parada Militara Bucuresti-1 decembrie 2008
- Video-Imnul legionarilor cazuti
- Video-Maresalul Antonescu
- Video-Ordinul Maresalului
- Video-Ordinul Maresalului
- Video-Eliberarea Basarabiei, 1941
- Video-Armata Romana In Timpul Celui De-al Doilea R...
- Video-Razboiul de Independenta 1877, Romania
- Video-Imagini din filmul "Independenta Romaniei" (...
- Statul şi societatea civilă, după 1989